(Timp necesar cititului: ~ 5 min| Relevanta: NATIONALA | Public: ROMANILOR)
Am tinut neaparat sa fiu la curent cu tot ce se petrece in tara. Am urmarit online, stirile, articolele, postarile.
Ieri am simtit o bucurie extraordinara cand am vazut postul unui prieten care scria: ‘Ponta a fost doar inceputul’. Mai sa nu imi vina sa cred.
Bucuria insa nu mi-a durat foarte mult. Mi-am dat seama imediat ca acest lucru nu va schimba de fapt nimic. Pe internet lumea cere sa demisioneze tot guvernul, sa fie alegeri iarasi. Ponta a plecat, Piedone a demisionat, Oprea cel mai probabil pleaca si el, daca nu a demisionat in timp ce scriu aici.
Avem in sfarsit rezultate. Protestele romanilor nu mai sunt trecute cu vederea. Ne-am demonstrat ca putem si stim sa fim uniti cand situatia o cere. Am demonstrat ca stim sa ne mobilizam rapid.
Este extraordinar. Facem pasi in directia buna.
DAR NU E INDEAJUNS
De abia am deschis ‘buba’ care zace in tara noastra. Ea trebuie curatata, daca trebuie chiar cu fier incins. Nu trebui sa ne asteptam sa fie usor, in primul rand pentru ca in momentul de fata nici nu stim cu anume ne propunem sa schimbam sistemul. Cine stie ce vom mai gasi rascolind in rana. Ma uit cate chestii se divulga despre regimul comunist abia acum la 25 de ani dupa revolutie. Ceea ce au stricat politicienii nostrii corupti nu vom realiza decat dupa ani buni.
Dar hai sa ne concentram acum acolo unde avem putere. Aici, acum, momentul prezent. L-am dat jos pe Ponta, ii vom da jos pe inca cativa dintre ei probabil. Nu va servi la nimic daca nu venim cu un plan. Suieraturile si tensiunea vor disparea in timp. Depinde daca facem ca suieratul asta sa fie de la ceainic si sa faca doar zgomot sau de la un tren care sa ne duca mai departe. Si stim toti asta. Vorbim toti despre asta, dar toti ne asteptam sa vina altcineva cu planul de salvare.
Dragii mei prieteni, colegi, cunostiinte, scumpa generatie Y despre care tot auzim vorbim, si generatii de dinainte si de dupa, DE NOI DEPINDE. Nu mai putem astepta sa vina altii sa ne rezolve problemele. Nu mai putem sa ne lasam in seama celor aflati actualmente in politica. Nici nu stiu sincer daca avem o patura politica de tineri. Pe vremea cand era Ponta in partidul la tineret tot auzeam vorbindu-se de ei, acum nimic.
Eu personal am cativa prieteni care sunt infiltrati in politics. Nu stiu daca s-au molipsit si ei sau inca au constiintile curate.
Si totusi, care e planul, cum sa facem?
In primul rand sa incepem sa gandim. O minte colectiva gaseste mereu solutii. O minte colectiva care trece apoi la actiune reprezinta forta care poate schimba lucrurile. Nu va asteptati sa fie lucruri marete. Tot ce vedeti in jurul nostru a fost la un moment dat doar idee, care apoi a fost verbalizata, impartasita, discutat, dezbatuta iar apoi implementata.
Vorbiti intre voi. Sunati-va parintii si explicati-le.
Cautati oameni in care aveti incredere si speranta si cautati solutii impreuna.
Aveti dascali mai tineri in care vedeti potential si ii vedeti cum si-l irosesc in scoli.
Aveti parinti care dau dovada de moralitate si integritate. Pe ei trebuie sa ii promovam.
Bineinteles ca nu au cunostiintele necesare sa intre direct in politica, si nici nu trebuie asta. Trebuie doar sa construim acea patura „curata” care sa sustina schimbarea si liderii pe care ii vom alege. Acea patura care sa trig dupe ei si restul populatiei care ramane blocata in trecut si nu vede speranta.
Mi-am sunat parintii imediat ce am auzit ca si-a dat demisia Ponta. Am vrut sa vorbesc cu tata, care e profesor si care toata viata a reprezentat pentru mine un model si genul de om in care as avea incredere sa ne conduca. Am dat peste mama. Auzise de demisie si era bucuroasa. I-am zis ca vreau sa vorbesc cu tata si m-a intrebat de ce. I-am spus:
„Vreau sa il intreb daca s-ar baga in politica” (mai fusese candva implicat in partid dar plecase din cauza mizeriilor care se petreceau)
„Vai mama, da ce rost are el sa isi piarda timpul acolo. Tot sistemul e corupt. Ar fi prea mare presiune. E prea in varsta el (tata are putin peste 60 ani). Nu vezi ce ne-au facut nenorocitii aia? Cata durere, cata suferinta? Au ajuns sa moara copii nevinovati din cauza sistemului de spagi care trece cu vederea tot felul de lucruri.”
M-a traznit. Daca maicamea, cu care discutasem de atat de multe ori gandeste asa, de ce m-as astepta ca restul sa gandeasca altfel.
Am oprit-o si i-am spus:
„Uite cum stau lucrurile mama. Copiii aia nu ii aduce nimeni inapoi, sistemul asta corupt nu se schimba de la sine, mizeriile si furturile care au avut loc nu le poate rezolva nimeni acum. Trecutul e trecut si nu mai poate fi schimbat. Pentru viitorul meu si a copiilor mei te rog sa te opresti in a te mai plange.
De azi inainte singurele discutii pe care trebuie sa le porti, trebuie sa se invarta in jurul cuvintelor: viitor si solutii. Daca vrei sa te plangi cuiva si sa dezbateti cat de rau era in comunism si ce coruptie e in tara noastra, fa-o pe timpul altcuiva, nu al meu. Poate cu tanti de la paine.”
A inteles saraca mama, desi se vedea ca inca era oarecum blocata pe trecut. E normal. Mentalitatea nu se schimba intr-o zi sau dupa o discutie. Dar se poate schimba prin exemplu sustinut.
O alta discutie interesanta am avut-o pe 4 Nov la manifestatia de solidaritate de la Trocadero aici in Paris cu o cunostiinta care traieste de 12 ani in Franta. Nu intelegea ce anume s-a schimbat, aparte de tragedia de la #Colectiv. Coruptia fusese si inainte, problemele general erau si inainte. Si mai mult decat atat nu intelegea ce anume se urmarea concret sa se schimbe cu protestele.
Recunosc ca mi-a fost oarecum greu sa ii raspund pentru ca nu eram nici eu sigur ca intelesesem, dar m-am bazat pe ce citisem in presa si pe judecata proprie si i-am raspuns.
Ne-a ajuns. Am atins un prag limita declansat emotional de incendiul de la club. Nu mai puteam ramane pasivi. Nu avem solutie dar am stiut si simtit ca treubie actionat pentru ca vietile lor sa nu se piarda in van.
“Bun, bun si cum rezolvam noi situatia. Ce vrem cu protestele din tara? Ce plan avem?”
Cautam sa aratam clasei politice ca poporul roman are un cuvant de spus si ca nu suntem doar niste cifre. Iar ca solutie, CRED ca incercam sa ne alegem alti lideri. Am zis cred pentru ca presupun ca asta ar fi solutia.
UPDATE:
Deja vad initiative cu potential.
TUDOR CHIRILĂ – Reprezentant VOCEA POPORULUI
Andi Moisescu – Reprezentant vocea poporului
Asta trebuie sa facem. Sa producem lideri. Oameni care sa ne reprezinte cu adevarat. Oameni care au dat dovada de coloana si curaj prin exemplu nu prin vorbe. Cu astfel de oameni putem INCEPE .
Orice actiune vom intreprinde la nivelul individual sau colectiv in acest demers de a schimba modul in care este tratat poporul roman va conta. Hai sa nu ne mai complacem si sa trecem la treaba.
CONCLUZIE:
Sunt mandru ca sunt roman asa cum nu am fost niciodata si sper cu toata fiinta mea ca putem sa ne punem singuri pe picioare.